Pages

de ce merge si asa??

Ieri m-am rastit la copil :(. As vrea sa spun ca e prima oara, dar ar fi o minciuna. In schimb vreau sa fie ultima oara (da-mi Doamne minte si putere!). But this is not the point. The point: copilul s-a linistit ca prin farmec, a inceput brusc sa-si vada de joaca, renuntand la toate draciile care ma adusesera la stadiul de mamareacetipalacopil. Si ma intreb de ce naiba se intampla asta? De ce atunci cand o iei asa pe aratura, copilul nu-ti arata fara urma de indoiala ca nu asta este calea? De ce nu se revolta, de ce nu continua ce facea ca sa-ti fie evident, oricat de dus in mintea ta obosita si nedormita ai fi, ca nu asa obtii rezultate. De ce e atat de mic si slab si lasa impresia ca asa se rezolva lucrurile, rapid si definitiv? De ce mintea lor frageda raspunde in felul asta care lasa loc mamei ca data urmatoare s-o ia pe calea scurta, umblata si aducatoare de liniste instantanee?!?! :(

btemplates

5 comments:

MoniQ spunea...

Cred ca se revolta, dar nu atunci, pe loc, supararea pentru izbucnirile parintilor apare sub o alta forma, cand te astepti mai putin. Poate fi opozitie instantanee, indispozitie subita, tristete. Iarta-te, te va ierta si el :)

Bee spunea...

Ba eu sunt convinsa ca nu asta e calea. De cate ori m-am rastit si mi-am pierdut firea, de cate ori am ales o cale radicala si abrupta in fiece tip de training am ajuns de unde plecasem si am avut sentimentul regersului de fiecare data. Da, si Matei se opreste cand ma rastesc,cel putin blocat de reactie, insa poate pentru ca stie ca asa ii trasez limita. La rigoare, cam asa invata ce-i autocontrolul. Ma gandeam cat de ispititoare devin lucrurile, cat de greu e sa interiorizezi ceva ca regula si sa inveti sa te controlezi, ceea ce se intampla oricum dupa 2.5-3 ani, la unii e chestie pe viata :)). Dar rabufnirea apare sub alte forme, sunt convinsa.

Monis spunea...

Mmmm, cred ca nu am fost destul de explicita... nu am vrut sa scriu despre mine si fitilul meu mult prea scurt uneori si nici sa afirm ca revolta nu apare. (Ba sunt convinsa ca apare, des, cu forta si lasand urme adanci.) Eu doar ma intrebam de ce nu apare reactia fix atunci ca sa-i fie evident oricui ca nu e bine / sanatos / corect sa procedeze asa. Pe scurt de ce nu e simplu, ci e complicat? :D

Double kiss!

Anonim spunea...

Am înţeles că întrebarea ta e retorică :). Dar e uşor pe termen scurt. Pentru că acum nu se revoltă, dar se vor revolta mai târziu. Poate prea târziu ca să se mai schimbe ceva. Şi nici eu nu cred că există mamă total zen, care să nu se răstească niciodată la copil. Important e comportamentul predominant că acela formează.
Zic şi eu...
Anca

Monis spunea...

Anca, zi ca zici bine :*

Trimiteți un comentariu