Pages

5 comments

o luna de gradinita cu + si -

Mai sunt doua zile si Santiago aniverseaza prima luna petrecuta la gradinita. Totul e in regula. Cu exceptii.
Dupa prima perioada care a fost foarte grea pentru amandoi, lucrurile par a se fi asezat in ordine, intr-o ordine noua, dar totusi ordine. Dimineata ne imbracam, de obicei pe viteza caci daca nu suna ceasul, ne prinde si ora 8.45 dormind, si plecam spre graaaa. Este vesel si incantat cand ajungem, ceea ce e balsam pentru mintea mea ramasa cu ceva stresuri din primele zile. Isi cauta singur papuceii de interior in raftul de la intrare, apoi urca glont la clasa lui. Daca educatoarea e in alta sala, trage tare de mine sa mergem tot la clasa lui. Insa ramane si cu ea in alta sala daca e cazul, fara sa se supere. A inceput sa-si caute treaba imediat cum ajungem, asa ca de obicei plec rapid, pentru ca am vazut ca daca stau, incepe sa se necajeasca, i se asterne ca o umbra pe fata. Si asta e ultimul lucru pe care il vreau.
Santiago face regulile: a ramas in greva foamei cu pranzul, nici sa nu vada, nici sa n-auda. Asa ca am facut proba si l-am lasat la gradinita sa vad daca e interesat macar acolo de mancare. In prima zi a mancat doar supa, dar in ultimele 3 zile a mancat ambele feluri. Asa ca din octombrie va ramane zilnic la pranz acolo si-l voi lua acasa pentru somn. Decat sa fac eu mancare, sa ma enervez ca n-o mananca si el sa se culce cu burta goala, mai bine sa manance ceva acolo. Recunosc ca preocuparea gradinitei pentru meniurile zilnice m-a facut sa iau asa hotarare cu inima mai usoara decat as fi facut-o daca ar fi fost la o cresa de stat sau intr-un loc cu cine stie ce nebunii in meniu. Acum ramane sa vedem cum va sta treaba in weekend-uri cu mancarea de acasa...
Cand ajung la pranz, ma ia imediat de mana si e plecat pe scari sa mergem acasa. A renuntat si la plansul cu care ma intampina la inceput cand ma vedea, acum e vesel, ba in unele zile chiar imi arata cate ceva pe acolo, inainte sa coboram scarile. Jos se infiinteaza pe bancuta ca sa-si schimbe papucii, pe care apoi si-i pune singur in raft. In multe zile mai pierdem vremea pe langa gradinita, unde masoara trotuarele, imi arata masinile, avioanele, copacii si stiu ca alea sunt sigur zilele in care nu a iesit in curte la joaca in cursul diminetii. Pasul urmator de toamna, va fi si somnul la gradinita, dar mai avem pana acolo...
Acasa, de cand mananca cat de cat la pranz, doarme mai bine dupa masa, si parca si somnul de noapte s-a mai reglat. Ajunsese sa se trezeasca ba la 12, ba la 2, ba la 4, ba chiar si de 2 ori intr-o noapte ca sa bea lapte. Stiu sigur ca de foame se trezea, dar cum nu am gasit calea catre stomacul lui, m-am conformat, sperand in zile mai bune. Sper ca astea abia au inceput. Asta noapte de exemplu a dormit de la 9.30 pana la 5.30 fara pauza, desi seara a refuzat complet laptele la culcare. Asta de noutate, cand pana mai ieri plangea din momentul in care il scoteam din cada si pana se lipea de paharul de lapte cald. Si eu care am tot asteptat nauca sa se trezeasca pe la 12-1 ca sa ceara lapte... Dupa laptele de la 5.30 s-a foit de cateva ori intre noi in pat si a dormit somn lung si dulce pana la 8.45, cand am navalit catre gradinita.
De cand cu gradinita, Santiago face regulile si la jocuri, are preferinte clare cu cine se joaca si cu ce jucarii si se vad initiative noi. Si actiuni noi. Si multe cuvinte noi, dar care sunt majoritatea in stilul lui, adica prima silaba lungita din cuvant. A inceput brusc sa bage formele in forme, la una din jucarii le baga fara greseala, mai ezita la cele care au forme mai dubioase (inima) si / sau care nu au si contur colorat ca si forma. Pare sa aiba mai multa rabdare sa-i povestesti din carti (dimineata se uita plin de interes cu Tati intr-un SF :D). Intreaba despre toate lucrurile din jur si asteapta atent raspunsurile. Alearga mult mai repede si se arunca de la distanta in paturi. Se cocoata tot mai usor in tot felul de locuri. Daca e tinut de mana, a inceput sa coboare scarile cu pasi alternativi, nu doar cu dreptul inainte ca pana acum. Inainte de gradinita l-am invatat sa arate cati ani are si sa spuna 'doi" care la el a iesit 'due' si i-am numarat diverse lucruri, insa fara sa insist. Acum numara adesea prin casa, degete, jucarii sau te-miri-ce si-l aud 'tei, op, ziesi, paaa'. Stie ca in zilele in care e canapeaua ridicata si ordine prin casa :D vine femeia la curatenie si cand intra in casa o cauta si o striga 'Meee' (Meri). Stie ca la usile de langa noi stau vecini, iar cand arata usa noastra zice singur 'mama'. Intreaba mereu de 'tata' si e mare bucurie cand el vine seara acasa si incep amandoi o joaca dezlantuita. Umbrita doar de faptul ca Santiago arunca cu jucarii, desi sau tocmai pentru ca stie ca Tati se supara. Copilului nu pare sa-i pese...

Acu sa zic si ce nu-mi place la gradinita, dincolo de lucrurile care-mi plac:

- nu toata lumea isi pune cipici de plastic si bantuie cu papucii de pe strada pe scari si holuri. Si daca faci asta nici nu prea-ti atrage nimeni atentia.
- nu afiseaza zilnic meniul - ce-o fi asa greu nu inteleg... mie-mi pare infinit mai simplu decat sa le intrebe zeci de parinti zilnic ce urmeaza sa manance pruncii. Sau poate zecile de parinti interesati de asta sunt doar in mintea mea...
- nu fac rapoarte scrise despre ce face copilul zilnic si trebuie sa intreb eu ce a facut, cat a mancat, ce a baut etc etc etc.
- nu-i scot afara zilnic si nici macar in zilele extrem de insorite pentru ca au de facut activitati. Asta ma enerveaza cel mai rau, pentru ca la 2 ani asta ar trebui sa fie activitatea: joaca in aer liber. Cand o fi vremea de toamna / iarna n-or avea timp de activitati?
- mai plimba copiii de la o grupa la alta, daca vreo educatoare este foarte aglomerata si alta mai libera. Acu nu stiu daca e de bine sau nu, dar imi creeaza o impresie de usoara debandada.
- m-au intrebat daca am acces la xerox ca au nevoie de nu stiu ce pagini. WTF?!? e o gradinita particulara de multi bani, cum ar fi sa-si faca singuri materialele de care au nevoie si sa nu mai umble cu mici mismasuri ca acum 30 de ani?
- am impresia ca si la culcare mai schimba copiii intre paturi in functie de cati copilasi sunt prezenti in fiecare grupa, dar asta e doar o impresie pe care nu am verificat-o inca.

Cred ca mai am carcoteli, dar sunt mai marunte. In fine, cu astea se poate trai, nu cum nu se poate trai in conditiile de care scrie Zu sau in cele povestite de Luthien :(:(:(.

0 comments

la circ

hahaha, am fost ieri cu Santiago la circ. Pentru 10 minute :D.
Cei de la gradinita au mers cu gloata de piticuti si eu m-am dus separat cu copilul, pe care l-am suspectat de lipsa de rabdare la cele 2 ore de spectacol. Bine am facut pentru ca altfel nu stiu ce ar fi facut, ar fi urlat pe acolo cel mai probabil. Pentru ca spectacolul m-ar fi facut si pe mine sa urlu daca as mai fi stat mult.
Pentru inceput, am intrat in sala in care erau sute de copii cu insotitori putini, cel mai probabil doar educatoare. In boxe urla tare La Camisa Negra, dar tare de tot. Dupa multe tipete si tropaituri ale copilasilor nerabdatori, au aparut 2 MC care urlau in microfoane niste imbecilitati agramate, anuntand cu mare aplomb marele festival international de circ in care se lupta, ei bine, da! 3 tari!!! (Ucraina, Moldova si Romania parca...) si povestindu-le acelorasi copilasi (nu cred ca era niciunul peste 5-6 ani) despre cele 3 jurii si cum vor vota ele si cum trebuie vazute toate spectacolele si cum si cum si blablabla. In fine, termina aia de urlat, copilasii de tipat si tropait si cica incepe spectacolul. Santiango era deja cocotat pe umarul meu cu semispatele la scena, asa ca am renuntat la ideea de a astepta macar primele animale, ca sa nu zicem ca am batut drumul degeaba. Am incercat sa urlu educatoarei ca am plecat, nu stiu daca m-a auzit, caci muzica era si mai tare si am iesit in glorie din niste lumini zapacitoare ajutate cu succes de un stroboscop care-ti facea creierul mare... mic.
Mai incercam peste 1 an. Sau mai bine 2 :D.

13 comments

The No Cry Sleep...

LE:

Raluca a scris aici despre cartea de mai jos, carte cu care ea insasi mi-a facut cunostinta :D
http://alexcreste.blogspot.ro/2011/09/despre-no-cry-solution.html


Acum aproape un an am tradus din cartea lui Elisabeth Pantley o buna parte, cautand solutii cu care sa-l adorm pe Santiago mai usor si mai repede, pentru ca ajunsesem amandoi la un chin: incepeam culcatul la 9-10 seara si ajungeam sa sarim peste 11. Am ramas absolut cu gura cascata citind ca un copil la varsta lui ar trebui culcat incepand cu 6-7 seara si ca necazurile noastre erau de la faptul ca el era super extenuat la ora la care ma "induram" eu sa-l culc. Asa ca am citit voiniceste The No Cry Sleep Solution si, cu inima in dinti, dar si complet sceptica, am culcat brusc copilul la ora 7.30 in loc de 9-10-11. Long story short, a functionat! Regretul meu este ca nu am facut-o mai devreme.

Traducerea este absolut indoielnica, a fost scrisa la mare repezeala (ca tot ce am facut in ultimii 2 ani :) ), dar poate este folositoare cuiva chiar si asa:

Pasi pentru a-ti ajuta copilul sa doarma:

1. Verifica daca bebelusul doarme in siguranta (atentie la sufocare, hainute, alte pericole) (paginile 43-58)
2. Invata notiunile de baza despre somn: (paginile 59-69)
- ritmul circadian
- ciclurile de somn la copii
- ce reprezinta o problema de somn
- cat trebuie sa doarma un copil (valori medii):
Varsta Nr de somnuri Durata somn de zi Durata somn de noapte Total ore de somn
1 luna 3 6-7 8 ½ -10 15-16
3 luni 3 5-6 10-11 15
6 luni 2 3-4 10-11 14-15
9 luni 2 2 ½-4 11-12 14
12 luni 1-2 2-3 11 ½ -12 13-14
2 ani 1 1-2 11-12 13
3 ani 1 1-1½ 11 12
4 ani 0 0 11½ 11½
5 ani 0 0 11 11
- despre mesele de noapte
- care trebuie sa fie asteptarile reale legate de somnul copilului

3. Noteaza programul de somn al copilului (paginile 70-80)
4. Alege metodele de adormire a copilului:- metode pentru copii 0-4 luni
(partea asta am sarit-o)





- metode pentru copii 4 luni – 2 ani
1. Pregateste-te pe tine prima, analizandu-ti f sincer nevoile si scopurile
Trebuie sa identifici daca exista cu adevarat o problema si daca da, este ea in rutina copilului, in felul in care te raportezi tu la ea sau e doar in mintea celor din jur? Daca vreti sa schimbi lucrurile doar pentru ca cei din jur spun ca un copil ar trebui sa doarma intr-un fel sau pentru ca alti copii dorm altfel, urmeaza un drum greu si nu neaparat de succes.
Daca ai un copil care se trezeste de 1-2 ori pe noapte si poti trai cu asta, poate nu e nevoie de nici o schimbare. Daca vrei o schimbare, trebuie sa-ti stabilesti un scop realist. 12 ore de somn neintrerupt, la anumite varste, nu este un plan realist, pentru ca in primii 2 ani de viata 1-2 treziri / noapte sunt normale (se intampla la 50% dintre copii).
Fiecare trebuie sa afle f clar ce reprezinta o problema si ce nu (daca un copil se trezeste la fiecare ora, este clar o problema), cel mai usor raspunzand sincer la urmatoarele intrebari:
- Sunt multumit de cum stau lucrurile acum sau devin nervos, frustrat, plin de resentimente?
- Ritmul de somn pe care il are acum copilul imi afecteaza negativ relatia cu sotul, cu ceilalti copii sau munca?
- Este copilul meu fericit, multumit, sanatos si pare odihnit?
- Eu sunt multumita, sanatoasa si odihnita?
- Care ar fi asteptarile mele reale de la copil la varsta asta?
- Ce program de somn ar fi “acceptabil”?
- Ce program de somn ar fi “fericire pura”?

2. Reticenta de a renunta la momentele pe care le petrece noaptea cu copilul.S-ar putea sa-ti fie greu sa renunti la momentele de liniste pe care le petreci noaptea cu bebelusul, cand toata lumea doarme si e liniste, alaptandu-l, leganandu-l sau pur si simplu stand langa el. Daca esti cu adevarat pregatita sa renunti la asta, trebuie sa-ti permiti sa treci intr-o etapa noua a relatiei cu copilul, in care totul se va petrece ziua.

3. Ingrijorarea legata de siguranta copilului.
Odata ce stii sigur ca el este in siguranta in timp ce doarme, te vei obisnui mai rapid cu perioadele mai lungi de somn, fara sa mai stai stresata (mai respira? e totul in regula? etc)

4. Speranta ca lucrurile se vor schimba de la sine.
Cazurile in care un copil care se trezeste de multe ori pe noapte, incepe brusc sa doarma mai bine, fara nici un ajutor din exterior, sunt foarte rare.

5. Prea obosit ca sa incepi schimbarea.
Schimbarea cere efort si cand esti prea obosit, ai tendinta sa lasi lucrurile sa mearga la fel. Daca vrei cu adevarat sa ajuti copilul sa doarma, trebuie sa te fortezi sa urmezi planul, chiar daca e miezul nosptii, chiar daca e a 10 a oara cand se trezeste etc. Trebuie sa ai mereu in minte ca asta se va intampla pentru o perioada scurta de timp, de cateva saptamani si sa nu uiti ca alternativa poate dura chiar ani de zile.

Daca dupa toate aceste lucruri consideri ca si tu si copilul sunteti pregatiti, este timpul sa incepi. Nu maine, nu joi, ci acum, in seara asta.

6. Pregateste copilul
- hraneste-l echilibrat si suficient in timpul zilei (atentie la ultima masa, sa contina alimente usor digerabile)
- daca este alaptat, copilul trebuie sa primeasca san mai des in timpul zilei (atentie la alimentatia mamei care alapteaza)
- asigura-i tot confortul pt noapte (spalat, scutec curat, pijama adecvata etc).

7. Esential: Creaza “bedtime routine” (in ora premergatoare orei de culcare) prin (mai mult sau mai putin):
- baie calda si relaxanta
- masaj
- citeste-i o poveste
- canta-i ceva linistit
- faceti o plimbare
- legant
- alaptat / lp

Ora de dinainte de culcare trebuie sa fie f linistita. Rutina trebuie sa se desfasoare intr-o camera cu lumina obscura, in dormitor intunecat, vorbind cu voce linistita si inceata si aplicand propria rutina de somn. Creaza-ti propria rutina, in functie de copilul tau. Un exemplu de bedtime routine:
7.00 PM baie
Masaj cu ulei
Intrarea in pijamale
Citit 3 povesti
Stins lumina
Cantecel de leagan
Alaptat / lp
Mangaiat pe spate
Somn

Urmeaza exact aceeasi rutina in fiecare seara. Incearca sa nu iesi din camera copilului in perioada de acomodare cu rutina. Daca ajungi acasa dupa ora de incepere a rutinei, urmeaza toti pasii, dar incearca sa-i scurtezi putin (de ex citeste doar o poveste in loc de 3).

Rutina ajuta la reglarea ceasului biologic al copilului (inafara copilului, rutina te ajuta si pe tine sa-ti organizezi timpul, reducand stresul si tensiunea).

Cea mai buna rutina este una flexibila. Urmeaza rutina de fiecare seara, cu toti pasii, dar fii atenta la copilul tau. De ex. daca acesta este agitat sau casca, nu mai e momentul de baie si povesti.

Bedtime routine este importanta de-a lungul intregii copilarii. Pana spre 10 ani copiilor le face placere sa petreaca seara timpul cu parintii. Citind carti, povestind etc sau pur si simplu petrecand timpul impreuna, linistiti… totul reprezinta importante ritualuri prebed. De fapt, parintii care nu au format aceasta rutina, petrec ultima ora inainte de culcare luptandu-se cu copiii, incercand sa-i puna la somn, in timp ce acestia privesc somnul ca neplacut si inutil. La un moment dat ritualul nu mai este necesar si dispare de la sine (iar parintii regreta asta #61514; ).

8. Stabileste ora de culcare devreme
Foarte multi parinti pun copiii la culcare mult prea tarziu, adesea sperand ca daca bebelusul este cu adevarat obosit, va dormi mai bine. De fapt, asta are efect invers, copilul devenind supra obosit. Aparent intarzierea orei de culcare chiar si numai cu jumatate de ora poate afecta somnul copilului.
Ceasul biologic al copilului este setat pentru o ora de culcare devreme. Cand parintii folosesc acest lucru, copilul adoarme mai repede si doarme mai mult timp si mai linistit. O ora indicata pentru somnul de noapte este 6.30 – 7.00 PM. Este de preferat ca bedtime routine sa inceapa cu 1 ora inainte de ora de culcare.

Multi parinti se tem ca daca pun copilul la culcare devreme, asta inseamna ca trebuie sa se trezeasca f devreme. Sau ajung acasa f tarziu si vor sa mai petreaca putin timp cu copilul. Insa ora de culcare devreme nu inseamna trezire devreme. Dimpotriva, un copil supra obosit, care adoarme prea tarziu, se poate trezi f devreme. Insa cei care dorm de la 7-8 PM au un somn lung si linistit. Pentru parintii care lucreaza este mai bine si mai usor sa se trezeasca 1 ora mai devreme dimineata si sa petreaca timp cu copilul, decat seara inainte de culcare. Pentru toti ceilalti, orele de seara in care copilul doarme reprezinta “me” time.

Cum afli care este ora potrivita de culcare pentru copilul tau?
Daca ai culcat pana acum copilul prea tarziu, poti incerca 2 variante:
- incearca sa-l culci mai devreme cu cate 15-30 de min timp de 2-3 nopti si fii f atent cat de repede adoarme, care este ora de trezire si cat de bine dispus se trezeste, asta pana afli care este cea mai buna ora;
- incepand cu 6.30 PM observa cu atentie copilul. Imediat ce da semne de oboseala, pune-l la culcare, chiar daca in seara de dinainte a adormit la 11.00. Cand faci asta, redu zgomotul din casa, tine camera lui intunecata, ca si cum ar fi mijlocul noptii. Daca ora asta este mult diferita de ora lui obisnuita, copilul poate crede ca e vorba de un somnulet (nap) si ca se va trezi curand. Daca face asta, incearca sa intervii imediat, pana nu se trezeste de tot. Urmeaza metodele obisnuite de adormire (alaptat, leganat etc), metine camera in intuneric si liniste ca si cum e mijlocul noptii. Poate dura o saptamana sau mai mult pana copilul se va obisnui cu noua ora de somn.

9. Urmeaza o rutina de zi
Specialistii spun ca un copil ajunge sa stea treaz si sa doarma la aceleasi ore cam pe la 40 de saptamani!
Rutina de zi este la fel de importanta, desigur putand fi si mai flexibila ca cea de seara, dar trebuie urmata si – f important – sa nu aiba fluctuatii majore, mai ales in timpul weekendurilor.

Exemplu de rutina de zi:
7.00 trezirea
Imbracarea
Mic dejun
Joaca
11.30-12.00 Pranz
12.-13 Nap
Dupa somn, o gustare
Joaca
5.00 Cina
6.30-7.00 Baie si inceputul rutinei de seara
8.00 Bedtime

Cand rutina de zi este stabilita, vei observa ca bebelusul este mult mai dispus sa doarma / manance etc atunci cand vine ora potrivita, pentru ca asa ii este setat ceasul intern. Desigur, flexibilitatea este f importanta, dar cu toate astea, poate fi stabilita o rutina.

10. Copilul trebuie sa aiba somnuri regulate peste zi.
Cf studiilor legate de somn si experientei altor mame, durata si calitatea somnurilor de peste zi (naps) afecteaza somnul de noapte. Un somn mai scurt de 1 ora, nu prea conteaza. Neimplinindu-se un ciclu de somn complet, un somn atat de scurt poate face doar ca bebelusul sa fie agitat / nervos. Dar exista si copii care contrazic cele de mai sus si functioneaza perfect cu un somn de 40 de min, dar nu considera ca si copilul tau e la fel, daca somnul de noapte nu este legat si dimineata nu este odihnit.

Varsta Nr de naps Durata somn de zi
4 luni 3 4-6
6 luni 2 3-4
9 luni 2 2 ½-4
12 luni 1-2 2-3
2 ani 1 1-2
3 ani 1 1-1½
4 ani 0 0
5 ani 0 0

Ora la care doarme ziua este f importanta pt ca o ora tarzie poate afecta somnul de noapte.Sunt anumite ore din zi la care este indicat somnul – in functie de varsta copilului si de ceasul lui biologic. Daca se intampla la orele potrivite, aceste naps afecteaza in mod pozitiv somnul de noapte. Cele mai bune perioade:
- copil cu 2 naps: mijlocul diminetii si dupa amiaza devreme
- copil cu 1 nap: dupa amiaza devreme.

Copilul trebuie pus la somn imediat ce da semne de oboseala. Altfel, poate trece fereastra de somn, copilul devine supra obosit si nu mai adorme sau adoarme f greu. Odata ce stii programul de somn, poti crea rutina si pt somnurile de zi, dar aceasta trebuie sarita rapid daca bebelusul da semne de oboseala. Rutina de zi trebuie sa fie usor diferita de cea de noapte si mult mai scurta. Urmeaza aceeasi rutina zilnic.
Semne de oboseala (copilul poate prezenta unul sau mai multe):
- devine linistit
- inceteaza joaca
- isi pierde interesul fata de oameni si jucarii
- se freaca la ochi
- casca
- devine agitat
- se intinde pe jos / pat
- cauta jucaria favorita, vrea sa fie alaptat / lp.

Important: Daca incerci sa aplici metode pentru a rezolva trezitul f frecvent al copilului noaptea, fa absolut orice ca sa-l faci sa doarma ziua. Un copil odihnit va raspunde mult mai bine la solutiile pentru somnul de noapte.

Multi copii adorm ziua dar se trezesc f repede (15-20 de min). Nu trebuie renuntat la somn, ci copilul trebuie culcat la loc. Urmareste cu mare atentie copilul la ora la care stii ca se trezeste de obicei si imediat aplica metoda prin care il adormi cel mai usor. Daca intervii suficient de rapid, va adormi la loc repede. Dupa 1 saptamana vei vedea ca somnul se va prelungi fara sa mai fie nevoie de interventii.

11. Ajuta-ti copilul sa adoarma fara ajutor

Orice persoana se trezeste noaptea. Daca ai un copil care se trezeste des noaptea, problema nu sunt de fapt trezirile, ci faptul ca nu stie sa adorma singur la loc. Exista solutii prin care il poti face sa se simta suficient de confortabil si in siguranta, astfel incat sa adorma la loc de unul singur.

Solutii:
Ajuta copilul sa-si priveasca patutul ca pe un loc placut, confortabil.
Petrece timp (2-3 sedinte) ziua in mod placut si linistit, in locul unde doarme copilul noaptea. Canta cu el, povesteste, joaca-te. Daca bebelusul raspunde pozitiv, incearca sa-l lasi sa se joace cu ceva, in timp ce tu te retragi la o parte si-l urmaresti in liniste.(Acest lucru este f important de facut daca ai incercat cumva inainte metoda cry-it-out si copilul a ramas cu amintiri neplacute legate de patut).

Adoarme copilul in moduri diferite.
Probabil copilul tau adorme acum intr-un fel anume (leganat, alaptat sau band o sticla de lapte). Asta este un semnal extrem de puternic pe care copilul il asociaza cu adormitul. Este de fapt atat de puternic, incat el ar putea crede ca este singurul mod in care poate adormi.
Daca bebelusul se bazeaza pe un semnal specific pentru a adormi, poti schimba aceasta asociere, urmand rutina de seara deja stabilita, dar urmand ca ultimul pas sa se petreaca in diferite locuri.
De obicei este mai usor sa incepi acest plan cu somnurile de zi, pana a ajunge la cel de noapte. Gaseste metode diferite pentru a-l adormi: in bouncer, in scaunul de masina, in leagan, in wrap / sling. Daca este posibil foloseste 2 metode de adormire. Incearca sa-l faci sa se simta confortabil cu diferite metode de adormire. Intr-o zi leagana-l, in urmatoarea plimba-l in wrap, in a treia, fa o plimbare cu masina. Dupa ce faci asta o saptamana sau mai mult, poti sa incepi doar procedura, pana copilul devine f somnoros, apoi muta-l incetisor in pat.
In faza asta, stai cu copilul si mangaie-l pentru a se linisti. Daca folosesti deja rutina de dinainte de somnul de zi si urmaresti semnele de oboseala, copilul ar trebui sa adoarma singur. Daca n-o face, foloseste metoda prin care adoarme cel mai bine. Scopul este sa faci copilul sa doarma.
Poti sa scurtezi treptat rutina, pana devine confortabila pentru amandoi. Odata ce programul de somn este rezolvat si somnul de noapte se regleaza, poti elimina metodele alternative de adormire si folosi pe cea care este cel mai la indemana.

12. Introdu-i un “Lovely”
Unii copii se ataseaza f tare de o jucarie sau o paturica etc ce devine un obiect care il face sa se simta confortabil in absenta ta si care il poate ajuta sa adoarma fara ajutorul tau.
Sunt copii care sunt atasati de acest “Lovely” intreaga copilarie, sunt altii care trec de la un obiect la altul, sunt altii pe care nu-i consoleaza nimic si altii care nu se ataseaza niciodata de asa ceva.
Daca ai un copil care agreeaza lucrul asta, foloseste drept “Lovely” o jucarie cat mai safe sau o paturica etc pe care o tii intre voi cand il alaptezi sau legeni sau pe care o tii o vreme in sanul tau. Aceasta poate fi introdusa la orice varsta, doar ca la copiii mai marisori trebuie urmarita preferinta lor pentru anumite obiecte. Asigura-te ca ai 2 obiecte asemanatoare sau ca obiectul respectiv poate fi usor de inlocuit, in caz de il pierzi sau uiti pe undeva.

13. Fa diferenta intre somnul de noapte si cel de zi. Metode pentru a face somnul de noapte sa fie diferit:
- nu vorbi niciodata noaptea. Foloseste doar shhh-shhh, dar nu incepe sa faci conversatie.
- nu aprinde nici o lumina. Chiar si in bec chior poate porni ceasul desteptator interior al copilului (daca e neaparata nevoie, foloseste o lampa de veghe).
- misca-te incet si in tacere.
- foloseste unguent cand pui copilului scutecul de noapte. Schimba scutecul numai si numai daca este f murdar, f ud sau copilul pare ca are cu adevarat nevoie sa fie schimbat. Orice schimbare de scutec va trezi complet copilul si va intari numarul de treziri nocturne. Daca schimbi copilul, fa-o repede, in liniste si cu cat mai putine manevre.
- tine ferestrele acoperite cu draperii intunecate.
- tine departe jucariile de locul in care doarme, ca in cazul in care se trezeste de tot, sa nu creada ca e timpul de joaca. Numai “Lovely” (daca exista) trebuie sa fie in zona in care doarme.

14. Foloseste cuvinte-cheie ca Indicatori de Dormit.Poti crea copilului reflex conditionat folosind anumite cuvinte. Incepe prin a decide care ar fi cuvintele cu care el ar asocia somnul. Obisnuitul shhh-shhh este cel mai des folosit. Alte exemple: shhh, shhh, e totul in regula, e vremea de somn. Noapte buna, noapte buna, shhh shhh etc etc. O alternativa la aceste cuvinte este inganarea unei melodii linistite. Odata ce ai hotarat cuvintele, foloseste-le de cate ori copilul este relaxat, linistit si pe punctul de a adormi. Odata ce se obisnuieste cu el, foloseste-le cand il pui la culcare sau ori de cate ori se trezeste noaptea.
Cum se le introduci: in primele saptamani, foloseste cuvintele cheie numai cand copilul chiar adoarme, pentru ca vrei sa le asocieze clar cu somnul. Nu le folosi daca plange sau e agitat, ca sa nu le asocieze gresit. Dupa ce asocierea s-a realizat, foloseste-le ca sa-l ajuti sa se relaxeze si sa adoarma.

15. Foloseste muzica sau sunete ca Indicatori de Dormit.
Ca o completare sau in loc de cuvinte cheie, poti folosi un cantec de leagan. Cercetarile arata ca asta ajuta copiii sa se relaxeze si sa adoarma, dar atentie mare la alegerea muzicii de somn. Jazz-ul si unele muzici clasice sunt mult prea complexe si stimulative. Foloseste muzica f simpla, repetitiva (ca de ex un cantec de leagan traditional) si ai grija sa fie ceva ce poti asculta si tu noapte de noapte fara sa te enerveze . Sau poti folosi sunete albe.

Odata ce copilul s-a obisnuit cu cuvintele cheie / muzica / sunete, le poti folosi ca sa-l readormi cand se trezeste noaptea. Daca se trezeste din nou, repeta procesul. Asta ajuta si cand pleci cu copilul in deplasare, pentru a-l adormi intr-un mediu nefamiliar. In final, copilul va adormi din ce in ce mai repede si mai usor. Poti ajuta la asta prin descresterea volumului cate putin in fiecare seara, pana ajungi sa opresti muzica de tot.

16. Schimba obiceiurile asociate de copilul tau cu somnul (valabil pentru copiii alaptati, cei cu biberon sau cei cu suzeta)Sunt experti care afirma ca asocierea suptului (san, biberon sau suzeta) cu somnul este o “asociere negativa”. Autoarea nu este de acord cu asta, apreciind ca suptul este cel mai natural obicei pe care copilul il poate asocia cu somnul.
Copiii care sug frecvent:
Asocierea alaptat – somn nu este o problema in sine, dar faptul ca avem o viata ocupata este. Putini isi permit luxul de a-si petrece timpul in felul asta, alaturi de copil, pana acesta va depasi in mod natural aceasta etapa. Vor urma sfaturi cum sa obisnuiesti copilul sa adoarma si altfel, decat in acest mod f placut dealtfel.

Copiii care beau des din biberon:
Copilul tau ar trebui sa reduca numarul de biberoane din urmatoarele motive:
- cand copilul adorme cu biberonul in gura, aceasta poate duce la formarea “cariilor de biberon” (desi mai mic, riscul exista si la copiii care petrec toata noaptea sugand la san).
- cand biberonul este folosit pentru adormirea mai usoara, se poate ca bebelusului sa nu-i mai fie foame, dar el suge in continuare pentru a adormi, si astfel, mananca mult mai mult decat are nevoie.
- Al treilea motiv este ca pur si simplu nu e amuzant sa pregatesti toata noaptea biberon dupa biberon.

Copiii care folosesc suzeta:

In jur de 50% dintre parinti ofera suzeta copiilor. In general, folosirea suzetei intre 3 luni si 2 ani este o practica acceptabila. Inainte de 3 luni, suzeta poate interfera cu reglarea alaptatului, peste 2 ani, poate provoca probleme dentare sau intarzieri ale vorbirii. In cazul copiilor care adorm cu suzeta, o buna metoda este plasarea in patut a mai multor suzete, pe care acestia le gasesc in timpul noptii si care ii ajuta sa adoarma la loc. Niciodata nu lasa in patut suzete legate de acesta sau de copil!. Unii copii renunta singuri la suzeta, in timp ce altii vor trebui dezvatati.

Cum sa diminuezi asocierea supt = somn
Aceasta asociere (supt san, biberon sau suzeta = somn) este foarte puternica si nu se va schimba fara ajutor. Dar asta va presupune nopti mai complicate pentru 1-4 saptamani, insa pe termen lung, copilul va putea dormi fara supt. Daca incepi acest lucru, fii pregatita sa ai cateva nopti grele pentru a obtine o schimbare de durata.

Pantley’s Gentle Removing Plan

Cand copilul se trezeste, ofera-I sanul / biberonul / suzeta. Insa, in loc sa-l lasi asa si sa pleci la culcare sau sa-l lasi sa adoarma la san, lasa-l sa suga cateva minute, pana ce il vezi ca se relaxeaza si e pe cale sa adoarma. Apoi indeparteaza-I usor sanul din gura cu degetul sau scoate-i suzeta / biberonul.
Adesea, mai ales la inceput, copilul va fi surprins si va cauta sa suga din nou. Incearca f bland sa-I tii gura inchisa, apasand usor cu un deget sub barbie, ori apasand usor pe barbie, exact sub buza de jos, in timp ce-l legeni. Foloseste eventual cuvintele cheie daca le-ai introdus deja. Daca se lupta sa ajunga din nou la san / suzeta / biberon sau daca face galagie, reia procesul. Da-I sa suga, apoi indeparteaza din nou sanul / biberonul / suzeta, dar repeta procedura pana adoarme.
Intrebarea este la ce interval trebuie indepartat sanul / biberonul / suzeta? Fiecare copil este diferit, insa in general 10-60 de secunde intre indepartari functioneaza. De asemenea, fii atenta la felul in care suge copilul. Daca suge viguros si inghite regulat, asteapta cateva minute pana incetineste ritmul. Abia atunci este un moment bun pentru a incepe indepartarea sanului / biberonului / suzetei.
E posibil sa fie nevoie de 2-5 (uneori mai multe) incercari, dar in final copilul va adormi fara suzeta sau san in gura. Cand asta se va fi intamplat deja de cateva ori, vei vedea ca indepartarea se va face mult mai usor si trezirile vor fi mult mai putine la numar.

Pantley’s Gentle Removal Plan looks something like this.
(This example shows a breastfeeding baby, but the plan is the same whether Baby is breastfeeding, using a bottle, or using a
pacifier.)
Baby is awake and nursing vigorously.
Baby’s eyes close, and his sucking rate slows.
You gently remove your nipple.
Baby roots (moving his open mouth toward you).
You try holding his chin, but he’ll have none of that!
You put him back to the breast.
Count: one thousand, two thousand, . . . ten thousand.
You gently remove your nipple.
Baby roots.
You try stalling, but no dice.
You put him back to the breast.
Count: one thousand, two thousand, . . . ten thousand.
You gently remove your nipple.
Baby roots.
You put him back to the breast.
Count: one thousand, two thousand, . . . ten thousand.
You gently remove your nipple.
Baby moves a little, and you gently hold his mouth closed.
Baby doesn’t resist; he is nearly out.
You place Baby in bed.
He goes to sleep.


Repeta procedura in fiecare seara pana copilul invata ca poate sa adoarma fara san / biberon / suzeta in gura. Daca ai un copil ce adoarme usor ziua, poti incerca asta si la somnurile de zi. Daca ziua adoarme greu, nu te obosi sa incerci procedura, foloseste-o doar seara. Aminteste-ti mereu ca un somn de zi bun inseamna somn de noapte bun si somnul de noapte bun duce la somn de zi bun. E un cerc. Odata ce copilul doarme mai bine noaptea, poti sa incepi sa lucrezi la somnul de zi, insa se poate ca odata indepartate obiceiurile asociate de copil cu somnul de seara, acestea sa dispara si de la somnul de zi de la sine.
Cel mai important moment in care trebuie aplicat Pantley’s Gentle Removing Plan este la prima adormire a copilului seara. Adesea felul in care adoarme prima oara influenteaza restul trezirilor de peste noapte. Se pare ca felul in care adorme este felul in care va ramane toata noaptea.
Pentru ca vrei o metoda no-cry, aceasta nu e o metoda de o zi. Insa in 10 zile, pe masura ce dispar obiceiurile puternic asociate somnului, vei vedea o descrestere a trezirilor de peste noapte.

17. Schimba-ti propria rutina


Cam atat am tradus, iar restul l-am citit cam pe sarite :D

8 comments

How to... Lose a Million

How to Steal a Million is complicated. How to lose it is very simple:
Cumperi aceasta jucarie.


Sursa.

Santiago este fascinat de bariere. Le-a identificat pe toate de pe traseele pe care mergem de obicei, le tine minte, le arata insistent si repeta la infinit cel mai prezent cuvant din vocabularul lui cu care le denumeste: badeeee. La cele la care ne oprim la joaca alearga, le pipaie, vine inapoi la mine si-mi povesteste, se intoarce, pune din nou mana, incearca sa le ridice, trece pe sub ele, studiaza becul de avertizare. Dar cea mai mare incantare este cand trece cate o masina si barierele se ridica si coboara. Am asa cate o viziune despre un loc de joaca pentru copii in care toate jucariile sunt de fapt bariere, de diverse feluri si marimi :). Cum locul asta nu exista, am cumparat copilului o jucarie, gandindu-ne ca va fi foarte bucuros. Initial a si fost incantat,



numai ca jucaria, ei bine, ca s-o spun pe aia dreapta, e o porcarie.
Poza de pe site nu are nici o legatura cu realitatea, pentru ca da, bariera poate fi asezata in diverse pozitii, dar in nici un caz de catre un copil. Sistemul de manevrare are niste zimti care nu lasa bariera sa se miste liber, ceea ce ar fi ok daca nu ai avea nevoie de ambele maini sa faci operatiunea si de picioare cu care sa imobilizezi baza. A, in baza se poate pune apa. Nu ca as fi masurat, dar cred ca incap vreo 500 de ml pe acolo... Inafara de asta nu are stabilitate (stiu, pentru ca nu am pus cei 500 de ml de apa in ea), iar batul in sine iese din locul lui si poate fi folosit la pocnirea diverselor obiecte de prin casa, incepand cu tv-ul si sfarsind cu parintii... Desi nici macar asta nu s-a mai intamplat (jucaria a venit vineri, iar azi miercuri, are deja vreo 2-3 zile de cand nu a fost atinsa). Filmuletul este concludent:



Pret: 103 lei. + 20 lei curierul rapid (adica in 5 zile)
Daca nu am fi cumparat-o: priceless.

2 comments

mic dejun bizar

Adica oua ecomutante si budinca albastra de ovaz.



Dintr-un carton de 10 oua ecologice, am ales doua, ce-i drept mai marisoare, si ambele aveau doua galbenusuri. Santiago nu a gustat, iar eu am reusit sa mananc doar unul ca mi-a fost prea scarba :D.
In schimb budinca de ovaz a avut succes la Santiagocarenumaimanancacummanca dupa ce i-am adaugat un mot de banana la restul ingredientelor: lapte de migdale, cateva stafide, un pumn de afine, cateva seminte de chia si fulgi de ovaz.

0 comments

cu barca

Am facut un efort supramonicesc si am plecat cu Santiago si tatal lui sa ne dam cu barca prin Herastrau, fiind mult prea frumoase zilele astea de toamnavara (a se citi ca in Pisicainele, pentru cunoscatori :) ).

Santiago a fost incantat si pentru noi a fost o schimbare binevenita de decor. Eu una cel putin m-am saturat sa ma uit in fundul chiuvetei si al frigiderului :D.















Ne-a placut.
Si pentru o seara completa a copilului pasionat mai nou si de poduri, am dat o tura si pe "pucuuuu", adica pe pod Basarab :).

4 comments

blog lifting

Am primit ieri cadou o fata noua pentru blog si sper de acum sa folosesc doar cuvinte si culori frumoase aici :).
Blogroll-ul este incomplet pentru ca prin google reader urmaresc de fapt peste 70 de bloguri, dar nu stiu unde as ingramadi asa o lista...

Multumesc Tati! :-*

10 comments

in mine exista o mamarea

Astazi necazurile au inceput din fata blocului, cand Santiago nu a mai vrut sa mearga, s-a intepenit zdravan pe picioruse si in doua secunde m-am pomenit cu el spanzurat de o mana in mana mea, care daca i-ar fi dat drumul, l-ar fi lasat sa se tavaleasca putin pe asfalt. Asta pe trecerea de pietoni :-&. Pe care trece mereu in pas vioi, ca asa a fost invatat, sa se grabeasca pentru ca vin masini si tot tacamul. Inca ceva nou...
Pana la intrarea in bloc incepuse deja sa planga amarnic iar in lift se catara disperat pe mine, de parca mergeam undeva unde urma sa-l las singur, nu acasa unde sa stam toata ziua impreuna. In casa, o ora de plans isteric, cu sughituri, fara nici o consolare si, din nou, fara nici un motiv evident. Orice incercam sa-i dau, desi in primul moment il interesa, in secunda doi il pravalea intr-o serie si mai apriga de plansete. A mancat plangand cateva linguri de mancare de bebelusi, a vrut sa bea supa, dar dupa primele guri a plans iar zdravan. Oriunde am incercat sa-l duc, plangea. Daca il lasam din brate, plangea. In brate, se lipea de mine si-si punea capul pe umarul meu cateva momente, apoi vroia sa mergem undeva. Oriunde era acel undeva, cand ajungeam acolo, plangea. Am fost salvati amandoi de bunica de Bucuresti, in fata careia a mai plans putin, dar cu care s-a prins imediat la joaca. Iar la ora de somn, a venit si m-a luat de mana sa-l culc eu, cu bunica alaturi.

A fost foarte simplu sa fiu mamabuna pana de curand. E simplu sa ai rabdare, calm, sa treci zambind peste mici incidente si peste tine, franta de oboseala, cand copilul nu are nici un issue de rezolvat. Este si mai simplu sa fii mamarea. Pentru ca e un drum la vale si daca n-ai frana buna, te duci si te tot duci... Ce este foarte complicat, este ceea ce urmeaza dupa ce descoperi mamarea din tine.... Eu am gasit-o de curand si ma tot intreb ce sa fac cu ea...

5 comments

zile de septembrie

Zile mai putin usoare, cu mofturi mari ale lui Santiago si cu o stare de epuizare nervoasa ale mamei lui...
Nu am mai avut nici puterea si nici dorinta de a nota cum a mers inceputul de gradinita pentru ca starea mea nu m-a lasat. La inceput, dupa primele 3 zile in care Santiago a fost interesat de noul reprezentat de gradinita, au inceput plansetele. In a 4 a zi am incercat sa plec mai mult de o ora, timp in care el plangea isteric si se catara pe mine. Intr-un final, am plecat ca nu mai rezistam sa-l vad asa si am iesit pe usa gradinitei cu o depresie de zile foarte mari. Insa a doua zi mi-am dat seama ca eu gresesc, asa ca l-am lasat in bratele educatoarei si am plecat rapid. DUpa cateva minute nu l-am mai auzit plangand. Si asa am facut si in zilele urmatoare, iar lucrurile au inceput sa mearga tot mai bine. Acum, dupa doua saptamani, totul pare asezat: merge dimnineata cu placere spre gradinita, se bucura cand recunoaste locul cand opresc masina in fata curtii si, de cateva zile, gradinita se numeste "grăăăăă". Imi tot spune despre "grăăăăă" ziua cand povestim si diminetile, cand ne imbracam sa plecam. Azi dimineata chiar a intrat singur in clasa, desi i se botise deja fetisoara a plans cand m-a vazut ca plec. In primele zile, plangea si cand ajungeam acolo, un minut-doua, dupa care ma lua rapid de mana si se zorea catre iesire. Acum plansul a disparut, inlocuit de un fel de scancet, isi increteste nasul si se preface ca plange, dar nu mai are lacrimi. Si dupa cateva secunde, imi sare de gat si apoi imi arata lucruri pe acolo. Alaltaieri a fost prima zi cand ne-am jucat vreun sfert de ora pe trotuar in fata gradinitei, nu se mai dadea dus de acolo. Si prima in zi in care, dezbracat fiind prin casa, mi-a spus "keke", iar cand i-am pus scutec, chiar a facut (tot la faza in care nu vrea sa faca niciunde altundeva este...).
Aparent ce mi-a spus toata lumea ca in doua saptamani copilul se obisnuieste, este adevarat. Ce nu mi-a spus nimeni este ca si mamei ii trebuie cam doua saptamani sa se obisnuiasca si sa-si iasa din starea depresiva, sa lase la o parte gandurile negre si sa mearga mai departe.
Insa dincolo de gradinita care pare cat de cat pe drumul cel bun, acasa este cu totul alta poveste. Copilul meu linistit si vesel si relaxat, care manca 3 mese pe zi, cu aproape orice-i dadeam, plus doua gustari si care dormea la pranz 3 ore, ba chiar mai mult si noaptea de la 9 pana dimineata la 7, cu cate o trezire sau chiar fara, a disparut... Copilul de azi este mereu pus pe plans. Vrea diverse lucruri care nu l-au interesat niciodata pana acum, pe care daca nu i le ofer, plange, daca i le ofer de fapt nu le vrea si plange, daca nu plange maraie, incercand sa-mi spuna niste lucruri pe care adesea nu le inteleg si in final maraiala se transforma in plans, oriunde ma asez vine si ma trage de mana, de picior, de pantaloni, de ce apuca, sa mergem undeva, adesea fara scop precis, astfel incat cand ajungem in locul acela inexistent, incepe sa planga... Daca ii ofer mancare la pranz, plange. Abia daca bea putina zeama de la supa, fara sa atinga vreo leguma. Duminica a batut orice record, mancand dimineata cca 150 ml de iaurt si cam nimic pana a doua zi... De cateva zile, cand vine ora somnului de dupa masa, incepe sa alerge prin casa, daca il pun in pat, plange, daca vede pernuta - pe care pana saptamana trecute si-o aducea singur de la el din camera la ora de culcare - plange. Zilele cand adormea in 5-10 min par indepartate complet, acum doua zile a durat adormitul 1 ora si 45 de min si a dormit 40 de min.... Cand se trezeste din somn, adesea plange... Seara daca vrea sa-l culce Tati, plange isteric si se agata de mine. Noaptea se trezeste si vine la noi in pat, ma ia de mana si ma trage la el in camera, unde nu se hotaraste unde si cum sa doarma, asa ca ne schimbam din pat in pat, pana il rapune oboseala. De cateva nopti, la 5 dimineata vine si ma ia de mana sa mergem la frigider sa-i incalzesc lapte (normal, daca ziua nu mananca mai nimic...). Apoi se tranteste intre noi in pat, unde doarme lemn pana la ora 9. Parca am mai zis ca noi cel tarziu la 9 trebuie sa fim la gradinita, nu? De la 1 an s-a trezit la 6 dimineata si de atunci am tot cautat solutii sa-l fac sa mai doarma macar o jumatate de ora. Acum s-a rezolvat :(. Si pleaca cu greu in parc fara mine.
Desi mereu ii explic ca nu plec nicaieri, ca sunt mereu aproape, ca sunt acasa sau in camera de alaturi, procesul intelegerii pare intr-un viitor foarte indepartat. Mi-a spus o prietena cu un copil de 3 ani si putin ca, odata cu inceperea gradinitei tot acum 2 saptamani, anxietatea asta de separare arata fix la fel si la ei. Deci macar apasarea asta n-o mai am, cand stiu ca e cam la fel si la 2 si la 3 ani. Si vad la gradinita si copilasi mai mari care sunt suparati dimineata...
In schimb tot restul m-a dat peste cap, ma simt neom, de oboseala, epuizare fizica si nervoasa si rabdarea mea este la limita de jos. Fiecare zi pare un vis urat, iar a doua zi, in loc sa fie mai bine, parca e pe dos. Tot astept sa ating fundul cu piciorul ca sa ma, sa ne pot salta in sus.

PS Ieri am vizitat dentistul, a carui scaun il lustruim foarte des si eu si Tati si care ne-a spus ca nu e nici un necaz cu dintisorul, ca e temporar, iar lovitura nu a fost foarte grava. O veste buna.

Vreau mai multe.!
In momentele de luciditate ma gandesc cum ar fi sa fie bolnav (desi are ceva burta deranjata de vreo 3 zile deja, poate si de asta e destul de moody...) sau cum ar fi sa fiu eu bolnava si sa nu ma pot ocupa de el sau cum ar fi sa avem probleme reale. Dar toate astea sunt un pai, de care pentru moment nu reusesc sa ma agat....

2 comments

ultimul we la mare

Desi ziceam ca ultima baie a fost pe 20 august, aia a fost de fapt penultima. Ultima a fost we trecut. Vremea a fost si mai frumoasa, sa toooot stai sa nu te mai dai dus.




Sambata, desi a plouat de dimineata, s-a luminat apoi si am avut si parte de valuri grozave. Am facut baie separat, caci Santiago nu a dorit sa testeze nici macar nisipul, in stilul consacrat.



A fost suparat si noi si mai si, ca din veselia de dimineata



a cazut cumva pe o treapta si si-a atins un coltuc din fata, care s-a ciobit putin :(.



Iar dupa excursia la plaja a fost la fel de morocanos. Dar parca nu-i sade rau nici asa :)



Sambata seara am facut o incursiune in Vama, o Vama pe care n-o prea recunosc, ca n-am vazut-o de mult timp si a imbatranit si ea...



La Soni se faceau repetitii pentru un concert cu Trupa Veche, de care Santiago era foarte interesat, desi tobarul l-a pus de cateva ori pe fuga :)




Iar duminica am beneficiat cu totii de plaja si soare bland de septembrie (unii si de baie grozava, nu Santiago)



si, cum ne sta noua bine, de o portie de joaca in golfulet.

0 comments

campania pentru Ioana

Eu nu am taria sa scriu multe vorbe despre cazuri ca ale Ioanei. Dar vreau cumva sa o ajutam si pe ea. Ma impresioneaza peste masura acest caz pentru ca si Santiago a crescut intr-o placenta ce continea si o brida amniotica, care ar fi putut oricand sa genereze ABS (sindromul de brida amniotica) . Sindrom ce l-ar fi putut lasa fara o manuta sau vreun piciorus.

Stiu ce sufletele generoase sunt peste tot in jurul meu si trec inclusiv prin acest blog, asa ca va rog mult sa o ajutati cu ce puteti pe Ioana! Chiar si cu un simplu telefon.

0 comments

campania pentru Bibi

Admir mereu stradania extraordinara a Bogdanei in campania pentru Bibi .
Acum a revenit cu noi produse pe care le puteti gasi aici.
Spor la shopping!

9 comments

proiectul gradinita - zilele 2+3

Prima zi a fost cea mai buna. Apoi si noutatea a disparut putin si Iulian a intrat intr-o faza mai putin prietenoasa, cred ca independent de mersul la gradinita (sau eu una asa sper).
Paranteza patrata: aparent incep anii teribili, cu nemultumiri legate de nu stiu ce, cu refuzuri, cu putina greva a foamei. Imi doresc tare sa trecem usor peste perioada asta, sa am rabdarea pe care mi-am descoperit-o anul trecut si care in ultima vreme scartie putin :(.
Revenind la gradinita noastra, in a 2 a zi s-a jucat putin cu ceva jucarii,



apoi la micul dejun n-a mancat, dar a baut ceaiul singurel. N-a mancat poate si pentru ca a primit tartinuta cu magiun de prune, din care am incercat si eu sa-i dau, facut de bunica fara nici un fel de zahar, si nu a fost deloc incantat (nota: aparent gemul este facut in gradinita, in bucataria proprie, punct + pentru gradinita). Nici ceai nu i-am dat niciodata, dar pe ala l-a baut. Am cerut si eu sa gust si mi-au clantanit putin dintii pentru ca era cam dulce, dar macar era indulcit cu miere, alt punct + pentru aceeasi gradinita). Cand am citit de o mama de la Iasi care a dus fetita la o cresa unde primesc desert rahat, mi-a fost putin jena de pretentiile mele cu mierea etc :). Dar ma intreb si eu ca netoata, de ce ai cumpara ca gradinita rahat pentru desert, cand prunele sunt 1-2 lei / kg sau merele sau multe alte lucruri?!?! Mai ales la grupa de copii de 2-3 ani. Pur si simplu ma declar absurda: eu nu inteleg asa ceva in ruptul capului.



Dupa micul dejun au avut cateva activitati si cum l-am vazut acolo in mijlocul actiunii, am plecat afara in curte, de unde l-am auzit plangand dupa o vreme (educatoarea mi-e zis ca a sesizat la un moment dat usa inchisa la clasa si eu nicaieri).







Am intrat inapoi, chiar cand coborau sa iasa in curte, s-a veselit imediat si a iesit la joaca. In curte s-a tot invartit pe langa o casuta



din care, uitandu-se pe geam si gesticuland, a cazut fix in frunte si s-a dus de-a berbeleacul peste cap, sub privirile vigilente ale mele si a inca 2 educatoare... Sper sa am puterea sa accept genul asta de accidente si cand eu nu voi fi de fata si sa nu fiu tentata sa acuz pe nimeni de neglijenta. Pana la urma... sambata a cazut sub ochii mei si ai lui Tati de o treapta si si-a ciobit un dintisor din fata :(, dar cum ar fi fost sa fi venit asa de la gradinita?

Apoi, profitand de faptul ca una din educatoare l-a atras intr-o actiune ce implica lopatele si nisip, i-am spus ca il las pentru o jumatate de ora acolo, ma duc la cumparaturi si ma intorc repede. Era vesel cand m-am intors, am mai dat o tura prin gradinita unde ne-am intalnit cu cea care va fi educatoarea de la grupa lui, am povestit putin si am plecat la joaca si somn (somnul a fost foarte putin reusit, intrerupt de plansete din "acelea").


Azi, dupa we petrecut la mare, am ajuns la gradinita cu un copil cam marait, nimic nu-i trebuia, totul il facea sa maraie, eram si eu cam nauca de la lipsa de somn din ultimele... 24 de luni :D, am stat 45 de minute cu el, incercand sa-l desprind de mine sa se joace cu ceva si explicandu-i ca ma intorc dupa ce termin nu stiu ce... pana la urma am plecat cu indicatii super precise ca daca plange si nu se opreste repede sa ma sune (oricum il stiu cum arata dupa ce a plans mult, asa ca sansele sa ma minta educatoarea sunt mici :D). M-am intors dupa 2 ore in care la nimic altceva nu mi-a stat gandul :(:(, era in curte se uita la copii cum se joaca si mirosea a parfumul educatoarei care il tinuse destul de mult in brate... Cica a avut doua reprize de plans, nu foarte lungi, n-a mancat si nici n-a baut mare lucru, in rest mai mult a stat lipit de educatoare....

Mixed feelings, greu de povestit. Insa gandul ca ar trebui sa plec de acasa si sa-l las cu o bona (de unde bona aceea perfecta?!?!) cu care sa planga la fel sau altfel si asupra careia sa nu am absolut nici un control ma face sa merg cu incredere inainte. Si cand nu am incredere, tot inainte merg. Asa ca mai bine pun si increderea la bataie :).
Uf!

7 comments

prima zi din restul... zilelor de gradinita

Na ca s-a intamplat si asta. Am fost prima zi la gradinita, impreuna, de mana. A fost cum m-am asteptat, adica bine, desi am avut ganduri multe si ceva stres in cap. Acum nu pot zice ca gata, totul e aranjat si copilul bate dimineata din picioare de nerabdare sa plece la gradinita :D. Insa inceputul a fost promitator si am mare incredere in Santiago ca o va duce minunat.

Am ajuns printr-un efort sustinut la ora 9, deci ne-a luat 1 ora si putin din caldura patului pana in poarta gradinitei. Probabil ca iarna e mai complicat din cauza hainelor si a jocului care ii va ocupa copilului din ce in ce mai mult timp pe masura ce va creste. Am intrat cu el intr-o grupa melanj, din copilasi mai mici si mai marisori, ca grupa de pitici-pitici inca nu e formata (momentan sunt 7-8 copii inscrisi, dar doar Santiago si inca un baietel putin mai mare erau prezenti) si am stat pe jos in spatele lui, incercand sa nu scot nici un sunet. S-a jucat putin cu ceva puzzle-uri de lemn, a cascat gura la ceilalti copii si mai ales la fetitele de cca 3 ani care erau foarte vorbarete (deja! :D), s-a dus ultimul la spalatul pe maini pentru micul dejun, si putin impins de mine de la spate si apoi a luat loc la p masuta cu alti 3 copii. A mancat si el o felie de paine cu branza ca toata lumea de pe care a smuls maslina si a tinut neaparat sa mi-o bage mie in gura. A fost singurul care a mancat din mana educatoarei, dar noh! era si cel mai mic de pe acolo. Apoi a baut un pahar de ceai despre care m-am dezmeticit abia o ora mai tarziu sa ma intreb daca nu cumva era cu zahar (sansele sa fi fost fara fiind probabil 1 la 100 :(). Dupa micul dejun au intrat iar in clasa pentru joaca, moment in care am ramas pe hol. Asta a fost momentul in care as fi putut varsa rauri de lacrimi, dar m-am gandit sa le pastrez pentru mai tarziu :D. A aparut dupa o vreme sa ma verifice daca sunt pe acolo si sa aprinda / stinga / aprinda... niste intrerupatoare de pe hol aflate la nivelul lui.



(pozele sunt arta fotografica cu telefonul vechi, caci telefonul cel cu capul spart de catre girafa e la doctor)

Cand au iesit afara cu totii, a plecat iar cu copiii si am ramas inauntru de unde il vedeam din cand in cand pe geam, plimbat de o educatoare in propria tricicleta cu care a vrut neaparat sa plece de acasa. Am stat aproape 1 ora, timp in care a plans doar o data si doar putin. Asta pentru ca incercase cineva sa-i ia tricicleta :D. Iar cand am iesit in curte si l-am chemat sa mergem acasa, a plecat inapoi in gradinita cu ceilalti copii, care se pregateau de pranz.



Pe drumul catre casa ne-am rasfatat cateva minute la o bariera, de unde am reusit sa-l desprind cu greu si cu promisiunea ca vom reveni (e clar ca nu mai am ce cauta cu el pe acolo daca nu am de gand sa si stau sa se joace o vreme).



Dupa pranz a dormit 3 ore si jumatate fara nici o trezire! (de obicei doarme 2 ore si jumatate - 3 cu 1-2 treziri) . Grea treaba mersul la gradinita.
Apoi s-a incaltat sa mergem afara la joaca: