Pages

prima zi din restul... zilelor de gradinita

Na ca s-a intamplat si asta. Am fost prima zi la gradinita, impreuna, de mana. A fost cum m-am asteptat, adica bine, desi am avut ganduri multe si ceva stres in cap. Acum nu pot zice ca gata, totul e aranjat si copilul bate dimineata din picioare de nerabdare sa plece la gradinita :D. Insa inceputul a fost promitator si am mare incredere in Santiago ca o va duce minunat.

Am ajuns printr-un efort sustinut la ora 9, deci ne-a luat 1 ora si putin din caldura patului pana in poarta gradinitei. Probabil ca iarna e mai complicat din cauza hainelor si a jocului care ii va ocupa copilului din ce in ce mai mult timp pe masura ce va creste. Am intrat cu el intr-o grupa melanj, din copilasi mai mici si mai marisori, ca grupa de pitici-pitici inca nu e formata (momentan sunt 7-8 copii inscrisi, dar doar Santiago si inca un baietel putin mai mare erau prezenti) si am stat pe jos in spatele lui, incercand sa nu scot nici un sunet. S-a jucat putin cu ceva puzzle-uri de lemn, a cascat gura la ceilalti copii si mai ales la fetitele de cca 3 ani care erau foarte vorbarete (deja! :D), s-a dus ultimul la spalatul pe maini pentru micul dejun, si putin impins de mine de la spate si apoi a luat loc la p masuta cu alti 3 copii. A mancat si el o felie de paine cu branza ca toata lumea de pe care a smuls maslina si a tinut neaparat sa mi-o bage mie in gura. A fost singurul care a mancat din mana educatoarei, dar noh! era si cel mai mic de pe acolo. Apoi a baut un pahar de ceai despre care m-am dezmeticit abia o ora mai tarziu sa ma intreb daca nu cumva era cu zahar (sansele sa fi fost fara fiind probabil 1 la 100 :(). Dupa micul dejun au intrat iar in clasa pentru joaca, moment in care am ramas pe hol. Asta a fost momentul in care as fi putut varsa rauri de lacrimi, dar m-am gandit sa le pastrez pentru mai tarziu :D. A aparut dupa o vreme sa ma verifice daca sunt pe acolo si sa aprinda / stinga / aprinda... niste intrerupatoare de pe hol aflate la nivelul lui.



(pozele sunt arta fotografica cu telefonul vechi, caci telefonul cel cu capul spart de catre girafa e la doctor)

Cand au iesit afara cu totii, a plecat iar cu copiii si am ramas inauntru de unde il vedeam din cand in cand pe geam, plimbat de o educatoare in propria tricicleta cu care a vrut neaparat sa plece de acasa. Am stat aproape 1 ora, timp in care a plans doar o data si doar putin. Asta pentru ca incercase cineva sa-i ia tricicleta :D. Iar cand am iesit in curte si l-am chemat sa mergem acasa, a plecat inapoi in gradinita cu ceilalti copii, care se pregateau de pranz.



Pe drumul catre casa ne-am rasfatat cateva minute la o bariera, de unde am reusit sa-l desprind cu greu si cu promisiunea ca vom reveni (e clar ca nu mai am ce cauta cu el pe acolo daca nu am de gand sa si stau sa se joace o vreme).



Dupa pranz a dormit 3 ore si jumatate fara nici o trezire! (de obicei doarme 2 ore si jumatate - 3 cu 1-2 treziri) . Grea treaba mersul la gradinita.
Apoi s-a incaltat sa mergem afara la joaca:

btemplates

7 comments:

MoniQ spunea...

Creste mare puiul! Citesc cu mare interes despre socializarea timpurie, deocamdata noi nu ne gandim la gradinita dar nu se stie niciodata ce va fi de la anul.
Imi imaginez emotiile care ti-au umplut inima! Sa ne mai scrii despre acomodare.

Raluca spunea...

Imi doresc mult sa gasesc o gradi pe placul meu din toate punctele de vedere, si asta sa includa si chestia asta: sa ma lase si pe mine in primele zile. Mi se pare ca asa copilul pur si simplu crede ca merge intr-un loc de joaca cu multi copii, si mama e aproape daca are nevoie de ea. La noi la una singura am auzit ca poti sa ceri lucrul asta, dar numai putin in prima zi. Si e o gradi la care le da zilnic gogosi prajite cu zahar si alte dulciuri care mai de care mai... Asa ca sunt in dubii :D.

Trebuie sa mai spun cat sunt de invidioasa pe somnul vostru? Al meu pe langa ca acum se trezeste iar la 6 :D, doarme de amiaza o ora...

Mult succes in continuare!

Ionela spunea...

Pupam pe Iulian cel curajos si independent. Sa fie tot atat de vesel in fiecare zi de gradinita!

MangaGirl spunea...

hihi....deci si la voi ca si la noi...fetele de cca 3 ani sunt cu lipici. Are si Aidan o domnisoara nascuta exact ca si el pe 3 octombrie, numai ca e cu un an mai mare. Ne place, ce sa spunem. Mi-au plactu pozele si ma bucur ca Santi e ok cu treaba asta grea...gradinaritul. La noi azi a fost a doua zi...cu efect intarziat, am auzit un mama dupa ce eu iesisem deja pe usa. va pupam cu drag.

Monis spunea...

MoniQ scriu despre acomodare, desi nu-mi mai vine, cand il aud plangand cand plec de acolo :(.

Raluca pentru mine asta a fost primul criteriu, eu una sa-l las din prima zi intr-un loc necunoscut si sa plec este inimaginabil. Si asa este greu sa-i explici ca pleci si te intorci, dar daca o iei abrubt din prima zi?
Aia cu gogosile e grea, dar nu atat de grea ca aia cu rahatul desert de care am scris ieri.... :(. Dar zici de o gradinita de stat sau particulara?

Ionela multumim! si eu sper!

Manga aparent primele 2 zile sunt cele mai usoare :(. Mult succes si voua!

Raluca spunea...

O doamna, particulara, care se mandreste ca le face deserturile in bucataria proprie, nu le cumpara... Aluat prajit cu zahar, adica :D

Monis spunea...

Bine ca nu stie sa faca rahat :)))
Fac si eu haz de necaz, ce sa zic....

Poate e vremea sa te gandesti sa faci o gradinita cu mancare sanatoasa ;)

Trimiteți un comentariu