Sumner Night
Am fost aseara la un concert ce a ajuns in top 3 concerte la care am fost ever. (Probabil pe primul loc va ramane mereu L. Cohen. Si cred ca lucrurile vor sta asa pana la primul concert Peter Gabriel, pe care imi promit solemn ca nu-l voi mai rata.)
Noroc cu Tati care m-a trimis la concert, pentru ca in mintea mea putina credeam ca Sting mi-a placut mult acum 10-15 ani, iar acum nu-mi mai comunica nimic... Si iata ca, fara sa stau prea mult pe ganduri, pot spune rapid ca-mi place Sting pentru ca:
- din toate lucrurile care se pot face pe lume, el a ales sa cante
- canta fara sa para ca face nici cel mai mic efort, iar vocea i-a devenit mult mai frumoasa cu anii
- a venit sa cante aici inainte ca vocea sa-i ajunga o amintire (si rapid ma gandesc la Axel Rose in 2010 sau David Coverdale in 2008)
- a cantat in concert tot ce m-am asteptat*. Nu a venit cu experimente, cu "noul Sting" sau mai stiu eu... (nu-mi amintesc decat ce dezamagire completa si totala a fost pentru mine Dylan. Dar doar pentru mine.) Mi-era cam teama de lauta aia a lui...
- a facut un spectacol frumos si foarte vibrant fara sa aiba nevoie de artificii
- s-a potrivit intr-un mod special cu orchestra, fara s-o eclipseze, fara ca orchestra sa-l acopere, creand ceva nou si totusi nu diferit din piesele lui
- arata absolut demential la 60 de ani. Nu prea am vedete preferate din acest punct de vedere, dar modelul Sting / Ed Harris mi-a placut dintotdeauna (desi Ed Harris nu s-a prea pastrat bine :D, deci vorbesc de un Ed Harris de acum vreo 10-15 ani...)
- este natural, fara sa fie neaparat modest... cred ca 'autentic' este cuvantul pe care il caut de fapt
- este usor neprietenos, dar fara a fi deranjant si fara a avea nevoie sa fie altfel (iar imi aduc aminte de Dylan si ma enervez)
- piesele lui au referinte literare in spate
Si ar mai fi. Dar top 10 things I love about Sting... cam asta ar fi.
*Tot ce m-am asteptat (and more):
1. Every Little Thing She Does Is Magic
2. Englishman in New York
3. Roxanne
4. Mad About You
5. When We Dance
6. Russians
7. I Hung My Head
8. Why Should I Cry For You?
9. Whenever I Say Your Name
10. Fields Of Gold
11. Next to You
12. Shape Of My Heart
13. This Cowboy Song
14. Moon Over Bourbon Street
15. End Of The Game
16. All Would Envy
17. King Of Pain
18. Every Breath
Bis:
19. Desert Rose
20. She's Too Good For Me
21. Fragile
22. Message in a bottle
Noroc cu Tati care m-a trimis la concert, pentru ca in mintea mea putina credeam ca Sting mi-a placut mult acum 10-15 ani, iar acum nu-mi mai comunica nimic... Si iata ca, fara sa stau prea mult pe ganduri, pot spune rapid ca-mi place Sting pentru ca:
- din toate lucrurile care se pot face pe lume, el a ales sa cante
- canta fara sa para ca face nici cel mai mic efort, iar vocea i-a devenit mult mai frumoasa cu anii
- a venit sa cante aici inainte ca vocea sa-i ajunga o amintire (si rapid ma gandesc la Axel Rose in 2010 sau David Coverdale in 2008)
- a cantat in concert tot ce m-am asteptat*. Nu a venit cu experimente, cu "noul Sting" sau mai stiu eu... (nu-mi amintesc decat ce dezamagire completa si totala a fost pentru mine Dylan. Dar doar pentru mine.) Mi-era cam teama de lauta aia a lui...
- a facut un spectacol frumos si foarte vibrant fara sa aiba nevoie de artificii
- s-a potrivit intr-un mod special cu orchestra, fara s-o eclipseze, fara ca orchestra sa-l acopere, creand ceva nou si totusi nu diferit din piesele lui
- arata absolut demential la 60 de ani. Nu prea am vedete preferate din acest punct de vedere, dar modelul Sting / Ed Harris mi-a placut dintotdeauna (desi Ed Harris nu s-a prea pastrat bine :D, deci vorbesc de un Ed Harris de acum vreo 10-15 ani...)
- este natural, fara sa fie neaparat modest... cred ca 'autentic' este cuvantul pe care il caut de fapt
- este usor neprietenos, dar fara a fi deranjant si fara a avea nevoie sa fie altfel (iar imi aduc aminte de Dylan si ma enervez)
- piesele lui au referinte literare in spate
Si ar mai fi. Dar top 10 things I love about Sting... cam asta ar fi.
*Tot ce m-am asteptat (and more):
1. Every Little Thing She Does Is Magic
2. Englishman in New York
3. Roxanne
4. Mad About You
5. When We Dance
6. Russians
7. I Hung My Head
8. Why Should I Cry For You?
9. Whenever I Say Your Name
10. Fields Of Gold
11. Next to You
12. Shape Of My Heart
13. This Cowboy Song
14. Moon Over Bourbon Street
15. End Of The Game
16. All Would Envy
17. King Of Pain
18. Every Breath
Bis:
19. Desert Rose
20. She's Too Good For Me
21. Fragile
22. Message in a bottle
Labels:
concert
5 comments:
Ce playlist fain.....Foarte frumos punctat, sa tot citesti review-urile tale la concerte, te rog sa adaugi un tag (post-it) pe blog in sensul asta, da?:)
Ed Harris, hmmm, il strica rau tipul ala de calvitie.Na,la stilul de viata al lui Sting, nici nu ma mira ca arata excelent.
Ce concerte ai in plan vara asta?
:x
Bee merci!
Uite ca Santiago ma invata, chiar daca nu in mod direct, ceva management. Daca aveam timp, povesteam infinit despre Sting si concert si cum m-am simtit eu la concert si toooot asa . Dar cum nu am, a trebuit sa scriu foarte concis si intr-un timp scurt si doar lucrurile esentiale.
Ar fi ceva sa pun o eticheta numita "concerte", doar ca mi-e teama ca denumirea corecta ar fi: "concert" :-D pentru ca nu cred sa ajung curand la urmatorul... Tati o sa mearga la Judas Priest (la Rock the City), la care tare as mai merge si eu, desi i-am vazut deja de 2 ori, pentru ca e una din trupele mele favorite, dar nu sunt in Bucuresti. Si in rest nu prea stiu...
Voi?
Raluk inimioara e pt Sting, corect? :)
uite ce frumos si-a reorchestrat piesele: originalul si live la Bucuresti.
:X indeed!
Inimioara... si pentru Sting, dar mai mult pentru Sting vazut prin ochii tai :D.
Hai mai, pe langa ca nu umblu la concerte, iti bati joc de mine ca n-am la mine castile si piticul doarme :))). Lasa ca intru mai tarziu :D.
Si voiam sa spun cat imi place desert rose, dar am zis ca o sa ma consideri prea comerciala-superficiala :)).
Raluk sa stii ca pentru mine Sting de la Desert Rose a intrat in declin. Mi s-a parut ca a fost, exact cum zici, prea comercial. Dar cu timpul incerc sa fiu mai toleranta si sa-mi spun ca e un lucru bun sa-ti largesti la un moment dat publicul cu ceva mai "usor". Ca acel public poate ajunge candva sa asculte si ce ai cantat inainte...
Si lasand teoriile de doi lei la o parte, DR e chiar o piesa faina. Si a si dansat pe ea :D:D:D
pe la minutul 2.30
Trimiteți un comentariu