dinti si jucarii

De doua zile Santiagul este plangacios la culcare, lucru pe care l-am pus pe seama celor 30 de grade din camera lui (mi-e teama sa deschid geamul ca sa nu intre tantari - desi l-au ciupit deja cativa si nu pare a se umfla de la ei cum reuseam eu cand eram mica). Insa ieri dimineata, la hlizeala obisnuita, am vazut mirata ca s-a itit un dintisor sus (pana acuma ii avea doar pe cei 2 de jos, care s-au lungit binisor). Stupefactia vine din faptul ca nu a iesit un incisiv central, ci incisivul lateral superior stang :-?. Nu am reusit sa vad foarte bine, dar mi s-a parut ca are si in dreptul celui central stang un semn mic... oare ii vor iesi 4 dinti deodata?? Ii tin pumnii oricum, sa-l doara NU si sa iasa ieftin din afacerea asta. Si cu dinti. (are acum 8 luni jumatate).

In zona achizitiilor (exceptandu-le pe cele dentare :D), acum 3 zile a fost prima oara cand a ciocnit 2 jucarii una de alta, asteptand in mod evident sa se intample ceva (2 rate care de obicei calatoresc in cada si care au trompeta de aia enervanta in fund :D). De obicei, daca are o jucarie in mana, ii da drumul in secunda in care in cealalta ii nimereste o alta. Ca toti copiii la varsta asta I guess.
A inceput sa arunce jucarii pe jos si, ori se uita dupa ele extrem de curios, sa vada ce fac ele acolo pe podea :D, ori se uita la mine (mai ales cand arunca lucruri din scaunul de masa si fac zgomot pe jos prin bucatarie), usor intrebator.
Cu eforturi mari si cu un rezultat foarte slabut, am reusit sa fac un filmulet... complicat era ca eu eram si regizor, si cameraman si cel mai greu: regizor de platou :D.

Calatoriile-stergand-parchetul sunt din ce in ce mai explorative, deschide usa la dulap sa cerceteze ce se ascunde acolo, trage de toate lucurile aflate in cale, dar toate palesc in fata cablurilor. Si locul unde sunt cabluri si doar cabluri este sub calculator. Asa ca Tati de Santiago are multa treaba, explicandu-i copilului de 8 luni ca "nu are voie" sub birou :D. Urmarea acestor 'lectii' este faptul ca intr-o zi, in timp ce eram cu mainile afundate in chiuveta si deci nu am putut interveni pe moment, i-am spus copilului tare si raspicat NU! cand aparuse taras pe hol, unde era gata-gata sa linga rotile de la carucior :o, moment in care a inceput sa planga... Parca as mai amana-o putin pe asta cu NU-ul...

Iar la capitolul vorbarie... eh, vorbeste deja in propozitii... pacat ca nu se intelege ce spune :D, dar intonatie are. Iar am-am-am-ul interminabil s-a transformat de vreo 3 zile in mama :X.

Ar mai fi multe de povestit, mai ales de cand am fost 2 saptamani la Vatra-Dornei la bunici, dar timpul e scurt, Santiago ma striga sa-i dau legume :D si apoi sa ne jucam :). Ilustrez totusi cu 2 filmulete din vacanta la munte: cu tata (tata a fost prof de mate :D) si joaca preferata de cand eram eu copil - saritul in pat (este vorba de acelasi pat... cred ca acum asta e pe cale de disparitie, cu toate paturile ergo si saltelele ikea-oase :D)