Vremuri

Azi dimineata a plouat tomnatic, ud, rece si "intunericos". Pana sa termine de plouat, s-a mai gandit si s-a imprimavarat. Peste cateva ore era soare si senin si extrem de imbietor de plimbare (dar Santiago dormea impasibil). Cand s-a trezit si l-am pus la masa (in viteza, sa prindem ceva soare), s-a pomenit fata in fata cu un curcubeu urias:




Am lins repede farfuriile (mai mult eu) si am fugit in sezonul primavara-vara. Cand am iesit din lift era toamna tarzie, placuta. Am dat o tura de jumatate de ora la piata si apoi am trecut prin spatele blocului sa hranim porumbeii (a vrut si Santiago din painea lor, ceea ce mi-a amintit de mine - imi dadea bunica mamaliga rece sa dau la pui si gaini si pe jumatate o mancam eu :)) ), timp in care a venit o ploaie de vara cu fulgere si tunete, asa ca ne-am refugiat in casa, de unde pe geam se vede toamna:




Ca sa ma simt ca la tropice, as fi preferat sa ma mut din RO, nu sa ma gaseasca tropicele aici...


(nu fac nici o reclama la noul complex de locuinte, dar acesta penetreaza profund orice priveliste am avut in trecut din casa noastra... macar mai de mult se vedeau Manastirea Casin si Casa Presei, acum acoperite obscen de modernitate...)